Acneea vulgara este cea mai importanta afectiune in cadrul sindromului seboreic primar care afecteaza mai mult de jumatate din adolescentii de ambele sexe.
Cauze
Etiopatogenetic se explica prin trei modificari principale:
- un nivel crescut de enzima 5 – alfa- reductaza in sebocite (determinat genetic), enzima care transforma testosteronul seric circulant, aflat de regula la nivele normale, in dihidrotestosteron, forma activa, consecinta fiind ca productia de sebum devine exacerbata;
- keratinizarea anormala (hiperkeratoza infundibulara) a orificiilor foliculare de pe fata, de asemenea determinata genetic si care ingreuneaza excretia sebumului pe suprafata cutanata;
- populatia bacteriana saprofita de Propionibacterium acnes care prolifereaza in conditiile retentiei sebacee si produce o cantitate anormal de mare de acizi grasi liberi din trigliceridele sebumului, iar acesti acizi sunt factori direct proinflamatori inducand acumularea de PMN.
Factorii agravanti constau in suprainfectia leziunilor autotraumatizate cu stafilococi patogeni, stresul psihic, cortizonicele, excesul de dulciuri si grasimi.
Simptome
Manifestarile clinice in acneea vulgara pot lua mai multe aspecte:
a) Acneea microchistica este forma clinica de debut, in cazul careia apar microchiste sebacee de aspectul unor mici proeminente albe si dure pe fata (de regula pe frunte si obraji) si care corepund fazei de comedoane albe sau inchise. Manifestarile clinice se pot opri la acest nivel si sa se remita spontan cu varsta sau pot continua prin urmatoarea faza.
b) Acneea polimorfa juvenila in cazul careia se dezvolta in plus comedoane negre sau deschise („punctele negre” care sunt un marker al terenului acneic) si eruptia papulo – pustu- loasa tipica („cosurile”) localizate pe fata si uneori pe torace.
c) Acneea conglobata sau acneea nodulo – chistica este forma clinica cea mai grava de acnee in care, pe langa toate elementele descrise mai sus apar leziuni nodulare si chistice net inflamatorii si dureroase, diseminate pe fata si intregul torace si care evolueaza spre rezolutie spontana cu cicatrici vicioase, fie cheloide (hipertrofice) fie atrofice.
Ca evolutie naturala acneea apare de regula la pubertate sau adolescenta, persista mai multi ani si incepe sa se vindece spontan intre 25 si 30 de ani, odata cu diminuarea naturala, prin imbatranire cronologica, a excretiei sebacee a tegumentului. Din punctul de vedere al varstei de aparitie se mai descriu formele de acnee precoce, instalata inainte de pubertate si cea tardiva, instalata dupa 18 ani, ultima persistand pana dupa 40 de ani ca varsta.
Diagnostic diferential
Ca diagnostic diferential al acneei vulgare intra in discutie foliculitele acute superficiale, verucile plane juvenile ale fetei, acneea rozacee la adulti, eruptiile acneiforme postmedicamentoase (in special acneea cortizonica).
Tratament
Tratamentul de prima intentie al acneei vulgare este cel topic. Se incearca interventia pe una sau mai multe din verigile patogenetice descrise mai sus.
a) reducerea populatiei de Propionibacterium acnes: se utilizeaza preparate cu benzoyl peroxid sau cu eritromicina (Eritroacnol crema, Zineryt solutie, Eryfluid solutie, etc);
b) reducerea secretiei sebacee asociata cu efectul keratolitic pe hiperkeratoza infundi- bulara: tretinoin (Smooderm, Ayrol, Retin A) sau acid azelaic (Skinoren).
Tratamentul general este rezervat formelor neresponsive la tratamentul topic. Se pot utiliza: antibiotice active pe propionibacterium (tetraciclina, doxiciclina, minociclina, eritromicina); antiandrogeni numai pentru sexul feminin (cyproteron acetat – Diane 35), care actioneaza si ca anticonceptional; gluconatul de zinc (Rubozinc, Zinkit) ca antiinflamator. Cel mai activ tratament general este isotretinoinul (Roaccutane) 0,5 mg/ kg corp/ zi timp de 4 luni.
Este indicat de electie in acneea conglobata si actioneaza concomitent sebostatic si keratolitic. Efectul teratogen este insa redutabil, astfel incat la persoanele de sex feminin anticonceptia este absolut obligatorie pe timpul tratamentului si inca un an ulterior. Pentru toti pacientii este deosebit de important a se explica ca tratamentele aplicate nu vindeca acneea ci doar o amelioreaza si ca vor fi necesare cure repetate de una sau doua ori pe an pana la remisiunea naturala a bolii.