Boala infectioasa

Boala infectioasa

Boala infectioasa (boala contagioasa, boala comunicabila, boala transmisibila, boala infecto-contagioasa, boala molipsitoare, ), este o boala cauzata de un agent biologic (virus, bacterie, parazit mono sau multicelular, ciuperca, insecta, sau prion – un peptid, o fractiune de proteina). Bolile infectioase afecteaza omul, animalele, plantele, insectele, chiar si bacteriile (virusi bacterieni). Ele patrund in corp prin transmitere, direct, de la persoana la persoana, sau prin vectori .

Exemple de agenti infectiosi

Dupa etiologie agentii patogeni pot fi:

Virusuri

  • Bolile gripale.
  • Hepatitele epidemice.
  • Parotidita epidemica.
  • SIDA.
  • Mozaicul tabacului.

Bacterii

  • Gastro-enterite (Salmonella, Shigella).
  • Sifilis (Treponema pallidum).
  • Tuberculoza (TBC – Mycobacterium tuberculosis, var. bovis, var. humanis, M africanum).
  • Boli ictero-hemoragice bacteriene (Leptospiroza data de Leptospira icterohaemoragica).

Micoze (fungi, ciuperci patogene)

  • Tricofitii – Thinea capitis, Thinea ungvis, onychomycosis (date de genul Trichophyton)
  • Epidermofitii (Epidermophyton).
  • Micoze profunde (nocardia)
  • Boli micotice asociate: «Piciorul de Madura», mycetoma – Maduromycetes + bacterii anaerobe (clostridium).

Paraziti

Paraziti monocelulari (Protozoare)

  • Malarie, data de Plasmodium vivax, Plasmodium malariae, Plasmodium falciparum, Plasmodium ovale.
  • Amebiaze – Entamoeba histolytica.
  • Leismanioze – «Butonul de Orient».
  • Tripanosomiaze – «Boala somnului».

Paraziti multicelulari

  • Teniile: ascaridiaza, enterobiaza
  • Teniile animalelor: toxocarioza canina (Toxocara canis), toxocarioza felina (Toxocara cati), VLM – Visceral larva migrans la om.

Artropode

  • Scabia – Sarcoptes scabiae.
  • Miasis – invadarea unor tesuturi cu larve de musca.
  • Paraziti externi: paduchi, purici, capusi, tântari.

Prioni

Boli prionice la om

  • Boala Creutzfeldt-Jakob Creutzfeldt-Jakob Disease (CJD).
  • Varianta bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD).
  • Sindromul Gerstmann-Straussler-Scheinker.
  • Insomnia Fatala Familiala.
  • Kuru.

Boli prionice la animale

  • Encefalopatia spongiforma bovina – Bovine Spongiform Encephalopathy (BSE) („boala vacii nebune”).
  • Chronic Wasting Disease (CWD).
  • Scrapie.
  • Encefalopatia transmisibila a vidrei (lutrei) – Transmissible mink encephalopathy.
  • Encefalopatia spongiforma felina – Feline spongiform encephalopathy.
  • Ungulate spongiform encephalopathy.

Importanta bolilor infectioase

Bolile infectioase, in afara de patologia persoanei izolate, pot avea importanta epidemiologica, prin afectarea de populatii:

  • Izbucniri – afectarea de grupuri mici (familie, clasa de copii, unitate militara, etc.), de exemplu, o toxinfectie alimentara intre invitatii la o nunta;
  • Epidemii – afectarea unor populatii largi (regiune, tara);
  • Pandemii – afectarea populatiei unui grup de tari, spre exemplu, gripa, gripa aviara.

Poarta de intrare a bolilor infectioase

Agentul infectiv patrunde in organism printr-o poarta de intrare care poate fi:

  • respiratorie (gripele, pneumonia, «boala legionarilor», pesta, etc.);
  • alimentara (digestiva) – gastro-enteritele bacteriene si virale, parazitii intestinali, unii streptococi, etc.;
  • cutanata – prin piele si mucoase – anumiti paraziti, micoze, stafilococoze, gonorea, etc.;
  • prin intepare/injectatre (SIDA, hepatitele virale B,C,D, etc.);
  • prin contact sexual (bolile venerice, clamidia, etc.)
  • prin sarut (gripe, streptococoze, pneumonia, mononucleoza infectioasa, etc.);
  • oculente (blefarita – gonoree oculenta la nou-nascuti, clamidii, etc.), s.a.m.d.

Rezistenta organismului in fata bolilor infectioase

Din circa 100 000 de microbi cunoscuti, doar vreo 200 au un potential patogenic, ceilalti fiind – in marea lor majoritate – factori indispensabili si primordiali in existenta vietii pe pamant. Organismul, uman sau animal, detine sisteme sofisticate de aparare, specifice (anticorpi) si nespecifice (lizozima salivara si lacrimala, aciditatea gastrica si vaginala, etc.) care asigura existenta in conditiile nesterile ale vietii.

Animalele de laborator crescute in conditii sterile (engleza germ free) vor recepta lesne boli infectioase si vor avea o viata scurta. Pacientii tratati cu medicamente care reduc rezistenta (corticoizi, etc.) sau cu rezistenta redusa din diferite motive (stres, diabet, batrânete, subalimentare, caldura, sau frig excesiv) vor fi mult mai receptivi la infectii, chiar si fata de germeni cu potential patogenic redus.

Timpul de incubatie

Media pe populatie a factorilor de virulenta a agentului infectiv, fata de puterea de rezistenta a organismului da perioada de incubatie, specifica pentru fiecare boala, pentru populatia respectiva.

Fenomenul de aisberg (Iceberg phenomenon)

Fenomenul de aisberg (muntele de gheata, Iceberg phenomenon) este un fenomen epidemiologic in care, la aparitia unei epidemii, semne clinice de boala apar la un mic procent dintre cei care au fost infestati, majoritatea capatând o boala lipsita de semne clinice, sau cu slabe semne subclinice, asa cum partea care se vede deasupra apei din muntele de gheata plutitor, constitue doar o mica parte din totalitatea acestui munte.

← Alopecie sifilitica Acrocianoza →

Indicii: Boli Infectioase, protozoare