Investigatii paraclinice in cancerul de ovare
Nu exista teste de screening pentru cancerul ovarin, cel putin nu deocamdata si nu unele care sa aiba si rezultate semnificative si sa poata fi aplicate unui numar crescut de femei. Testele pentru screening trebuie sa fie nu numai sensibile si specifice pentru afectiunea investigata, dar trebuie sa fie si sigure, si ieftine. Cancerul ovarian ajunge din acest motiv sa fie descoperit tardiv, uneori cand mai sunt putine metode terapeutice aplicabile si eficiente. Cancerul ovarian este de cele mai multe ori confirmat si stadializat dupa efectuarea si interpretarea biopsiei de ovar. Chiar si in cazul cancerului ovarian, etapele care preced stablirea diagnosticului sunt similare cu ale altor boli: anamneza, examen fizic general, investigatii paraclinice specifice.
Anamneza este etapa initala, in cadrul careia medicul afla simptomele pacientei si amanunte referitoare la acestea si la starea ei generala de sanatate. Este foarte important de stabilit momentul debutului, evolutia ulterioara, modificarea lor sau relatia cu alte boli. Deoarece cancerul de ovar are simptome foarte nespecifice, informatiile din anamneza trebuie sa fie cat mai complete. Medicul va investiga si antecedentele medicale ale pacientei si ale rudelor de gradul I si II, mai ales a celor de sex feminin. Prezenta cancerelor in familie, mai ales daca este vorba de cancer de san, ovar, endometru, colon sau intestin subtire poate fi foarte sugestiva pentru un cancer ovarian. Examenul fizic poate fi realizat concomitent cu anamneza sau dupa ce aceasta este finalizata, in functie de preferinta si timpul avut la dispozitie de catre medic.
In stadiile incipiente ale bolii semnele fizice pot fi relativ putine, insa in unele situatii medicul poate descoperi:
- Existenta unor formatiuni tumorale sensibile sau nu la palpare, cu localizare predilecta in fosele iliace;
- Ascita;
- Pleurezie;
- Obstructie intestinala si tumori abdominale.
Examenul fizic trebuie sa includa si tuseul vaginal, prin care se pot afla informatii cu privire la sensibilitatea organelor genitale, la consistenta acestor structuri si se pot palpa diverse mase tumorale. Datele clinice corelate cu datele obtinute la examenul fizic pot ajuta medicul sa stabileasca un diagnostic de prezumtie, investigatiile ulterioare pe care le va cere avand rolul de a stabili diagnosticul de certitudine. Cancerul ovarian trebuie diferentiat de alte afectiuni cu semne si simptome similare, cum ar fi: chisturi ovariene, ascita hepatica, sindromul de intestin iritabil, tumori ale tubului digestiv distal, cancer pancreatic.
Investigatiile de specialitate includ:
- Hemograma: pacienta poate avea anemie cronica (stare caracteristica afectiunilor cronice consumptive, cum este cancerul);
- Investigarea tabloului biochimic: in vederea stabilirii functiei hepatice si renale. O astfel de investigatie este utila atat pentru realizarea profilului general al pacientei cat si pentru aprecierea tipului de terapie care poate fi suportat mai usor de organism;
- Determinarea nivelului gonadotropinei corionice umane (hCG): sunt utile in vederea excluderii unei sarcini normale sau unei sarcini ectopice;
- Determinarea nivelului de antigen CA 125: acesta masoara concentratia unei proteine de la suprafata celulelor neoplazice ovariene. Trebuie precizat faptul ca antigenul CA 125 poate sa apara in limite normale la peste 50% din femeile care au cancer ovarian, deci daca acesta nu are un nivel crescut peste normal nu infirma cancerul de ovar.
Investigatiile imagistice pot include:
- Ecografii abdomino-pelvine;
- Ecografii transvaginale;
- Radiografii toracice: se efectueaza de rutina;
- Tomografii computerizate: mai ales ale regiunii pelvine. CT- urile toracice sunt doar rar recomandate.
Investigatii suplimentare sunt recomandate in cazul pacientilor cu semne si simptome sugestive pentru o afectare digestiva.In astfel de situatii se pot realiza:
- Endoscopii, colonoscopii, rectosigmoidoscopii;
- Radiografii cu substanta de contrast.
Biopsia percutana cu ac fin este una din cele mai utile proceduri prin care se poate stabili cu certitudine diagnosticul de cancer de ovar. Ea nu este insa recomandata a se efectua de rutina. In urma analizei fragmentelor tisulare sau a celularitatii lichidului de ascita, specialistii au stabilit ca cele mai frecvente tumori sunt cancerele de origine epiteliala (90%), tumorile cu potential malign scazut sau tumorile ovariene borderline, tumorile cu celule germinale, carcinoamele peritoneale primare.
← Furazolidon Heparina →
Despre: cancer ovare, cancer ovarian